Change … ment.

De la Management la Leadership, de la complexitate la schimbare, de la viziunea la resurse. Cam asta am facut eu astazi, ca am inceput si eu cu cele doua grupe ale mele Codecs la modulul 6 – de la complexitate la schimbare.

Trebuie sa recunosc ca am crezut ca va fi aiurea, ca voi avea emotii, ca ma voi pierde, ca nu o sa mai stiu cum ma cheama, sau de ce naibii ii am pe toti aia in fata mea )  That was not funny at all. Totusi, a mers mai bine decat ma asteptam, chiar mult mai bine. Inafara de 2-3 minute de crispare pe care le-am avut si eu, in fata fiecarei grupe, totul a mers foarte natural.

Daca la prima grupa am ajuns chiar la timpul limita pentru ca am luat un maxi-taxi care a zis ca merge la Piata Iancului, dar de fapt el ajungea doar la Soseaua Iancului, si anume la Electroaparataj, la a doua grupa am fost punctuala. Comunicare e eficienta atunci cand vrei sa transmiti un mesaj, dar, si mai mult, respectul de sine. Regula pe care mi-au spus-o chiar cursantii si pe care ei au cerut-o: simtim nevoia unui respect reciproc, cu orice am vorbi, de la femeia de serviciu pana la director.

Si nu numai. Astazi, am uitat sa ascultam. Nu mai stim cum sa o facem. Tratam totul superficial, iar multi dintre noi ne credem atat de egocentrici, incat ni se pare ca cei din jurul nostru sunt inexistenti, mai prosti, mai idioti si mai incompetenti. Ne grabim mereu, lumini trec pe langa noi fara sa le remarcam, sunetele se propaga fara sa le auzim; suntem mult prea preocupati de propria noastra persoana, in loc sa ne gandim si la altii.

Iar respectul pe care il avem pentru ceilalti se regaseste si in noi. Recunosc, cu noua generatie de copii manelisti, emo si pur si simplu “fashion victims” pe care eu, cel putin, ii numesc specimene neevoluate si tranzitorii in lumea asta efemera .. ei bine, cu generatia asta ar trebui sa ne impuscam. Sau pe ei. Nu trebuie sa ii mai lasam, nu trebuie sa ii mai intelegem. Am devenit nesimtiti. Pana si cand trebuie sa vindem un produs, din a carui vanzare am obtine un profit, majoritatea o fac in scarba, ca si cum ar trebui sa cumpar oricum, si ca si cum nu ar conta decizia noastra. De parca nu ar fi banii lor, ci ar pica din cer.

Mi-ar placea, in incheiere, sa invatam unii de la altii, sa invatam sa intelegem, atat partile bune cat si partile proaste, pentru a deveni mai complecsi si pentru a ne putea intregi noi insine. Sau mai bine ascult o manea.

Spitale, ma nene, ma!

Avand in vedere ca sambata am avut o durere abdominala de mi-a venit sa ma urc pe pereti – desi nu prea puteam sa ma misc deloc -, am zis sa ma duc si eu azi la doctor, sa imi fac pentru numele lui Dumnezeu o ecografie abdominala si o radiografie cu bariu la stomac “once and for all”.

Toate bune si frumoase. Ma duc cu tata la Euromedic, care e la o statie de noi, da, stiti voi, spitalul ala particular, plin de inox, rahaturi d-astea. Ne asezam frumos la tanti aia de la ghiseu, care ne spune ca au medic pentru ecografie abdominala abia peste o saptamana, fix de 29 octombrie. Cred ca pana atunci mi se calma toata durerea de la sine. In schimb, m-au programat pentru maine la ora 9 la radiografia cu bariu abia astept sa ma zgaltaie si sa ma invarte cu masa aia pana cand mi se amesteca tot bariul si pe urma sa ma cerceteze, proces care dureaza cam o ora si jumatate

Am uitat sa mentionez ca tata si-a rupt toba in timpul procesului de intrare in parcare, din cauza unui fost stalp mic, taiat, care era fix pe mijlocul pantei. Dar trecem peste aceste amanunte remarcabile. Ah, si in plus, tanti aia de la ghiseu se uita la mine foarte exaltata cand am reusit sa ii spun cnp-ul pe dinafara )

Ajungem noi acasa, cu masina care turuia mai rau decat o motocicleta si ma pun eu pe sunat la clinici, care are naibii un om pentru o ecografie, AZI. Primele 5 nu mi-au raspuns, Medicoverul evident avea abia peste o saptamana ceva liber, Medsana peste 3 zile, etc. Pana la urma m-am dus naibii la Medical City, in spatele televiziunii, si la ora 4 fix, cand aveam programarea, am intrat. Am platit, simplu si frumos, mi s-a spus ce naiba am, urmand sa mai fac niste investigatii si gata.

Ma intreb ce s-ar fi intamplat daca ma duceam la un spital …