Ma uitam ca mi-am facut un numarul de vizitatori constanti datorita rubricilor legate de sex&co. Pentru ca asta este la cautare. Problema e ca nu asta sunt EU. Nu asta ma caracterizeaza pe mine, ca entitate, nu asta imi gadila mie eul meu seducator si plin de viata. Da, sunt o persoana deschisa, open-minded, joviala, energica si plina de buna dispozitie. De ce ar trebui sa fie asta interpretata altfel?Traiesc cu intensitate orice moment.
Am o relatie de 2 saptamani in care pot pune suflet la fel de mult ca in una de 5 luni. Nu pot sa imi bat joc de oameni. Probabil ca sunt draguta, desteapta, amuzanta. Sau poate ca nu. Nu asta este subiectul discutiei. Sunt o persoana ciudata, probabil cum nu se mai gasesc. Imi place sa ascult, imi place sa descopar, imi place sa inteleg. Imi place sa pun accent pe fiecare sentiment si gest. Sa visez cu ochii deschisi cand trebuie, sa fiu indragostita de o persoana pe care nu o cunosc, sa dansez pe muzica in camera mea si sa ma cred vedeta. Pentru ca in universul meu pot face ceea ce vreau.
Nu stiu de ce scriu aici. Pentru cei 500 de oameni care vin zilnic cautand raspunsuri despre sex? Cred ca mai degraba scriu pentru mine. Imi place sa fiu inconjurata de prieteni, nu stau locului, dar cu toate astea sunt o singuratica. Pastrez o anumita distanta pana la care imi expun sufletul, de teama de a nu fi ranita. Dar ma daruiesc cu totul atunci cand cineva merita. Imi place sa zambesc – mai mereu voi face asta. Imi place sa fiu a cuiva, sa stiu ca ma poseda si ca imi impune limite. Am nevoie sa fiu limitata, altfel as apartine acestui Univers si nu as sti unde incep si unde ma termin.
Nu imi place sa abandonez, nu imi place sa imi las deoparte ideile atunci cand am dreptate. Nu imi place sa fiu trecuta cu vederea. Nu imi place sa fac parte dintr-o turma. Vreau sa fac nota distinctiva. Stiu ca totusi, la prima impresie, sperii oamenii din cauza ca am o personalitate puternica. Pentru ca vorbesc mult, pentru ca gesticulez, pentru ca sunt inovatoare, iar a fi prieten cu mine inseamna sa fii prieten cu inca 500 de oameni. Nu te supara pe mine daca par superficiala; nu sunt. Dar daca sunt matura 24 de ore din 24, care ar mai fi farmecul? 
Vreau sa am pe cineva alaturi pe care sa il inteleg si sa ma bucur de el. O relatie in care gesturile sa tina loc cuvintelor. O impreunare de maini sa faca mai mult decat un ‘te plac’ sau ‘te iubesc’. O privire de-a lui sa imi spuna exact ce am gresit, fara sa imi atraga atentia. Vreau sa nu mai repet greselile pe care le-am facut. Idealul meu nu e de a merge in cluburi, de a sta sa beau si sa fumez. Ci sa zambesc in bratele lui, sa simt ca este al meu, atunci cand suntem in gasca sa stiu ca ma simt protejata si ca suntem un ‘el si o ea’.
“Am nevoie sa fiu limitata, altfel as apartine acestui Univers si nu as sti unde incep si unde ma termin.” – foarte misto spus asta.
Foarte frumos articolul. M-a emotionat asa vreo 2 minute.
Ai putea sa mai scrii chestii de-astea. Si daca poti, scrie un pic despre copilarie, trecerea timpului, astea ma emotioneaza la maxim.
Te salut si toate cele bune alor tai
Foarte frumos…nu stiu ce sa zic, cred ca in fiecare din noi se ascunde un “ciudat” care mai mereu depaseste limitele si pentru care normalul reprezinta mereu altceva. Poate ca e mai bine asa, ne-am plictisi daca tot am fi ca si o uniforma.
Un singur cuvant am de spus despre articolul tau : Superb :X
Atunci Ayrutzule sterge toate textele cu si despre sex si scrie doar pentru noi astia cativa care venim aici pentru dicutii la un “pahar de vorba”! Zi tu ca nu am eu dreptate!
pai daca vrei sa scapi de intelijentzi, pune *** in cuvinte
Foarte dragut scris articolul, dar chiar crezi ca te-ai descris pe tine? Daca esti convinsa de ceea ce spui…hmmmm inseamna ca eu am o problema de perceptie
Nu Irina, nu ai o problema de perceptie, ci doar ca exact ceea ce am zis mai sus: par superficiala, dar nu sunt. Iar la scoala, nu am elementele necesare ca sa pot o discutie asemeni celei de mai sus.
Si m-am descris pe mine asa cum ma stiu eu si poate unii oameni, dar nu cu totii. La mine este o diferenta ft mare intre esenta si aparenta
scrii absolut superb.Nu stiu daca eu sunt in masura sa zic asta, avand in vedere ca sunt o pustoaica de 18 ani care de-abia a reusit sa renunte la apucaturi copilaroase, dar articolul asta are un anume ceva.In plus, culmea, cand citeam articolul tau mi se parea ca la un moment dat mi-ai citit gandurile si ca sa nu uiti ce am gandit le-ai postat pe blog.Keep up the good work