Stai vreodata sa te gandesti cum anume reactioneaza interlocutorul din fata ta? Ce anume gandeste el in momentul in care tu vorbesti cu el, expui anumite idei? Te-ai gandit vreodata cum sa abordezi o persoana? 
Din cauza stilului de viata pe care il avem, tindem sa ne uitam firea umana; nu zic sa trecem in extrema cealalta si sa slavim incurajarea oamenilor pentru orice prostie, dar … de ce nu mai luam in discutie si lucrurile marunte? Cred ca putini stau sa judece inainte de a spune ceva; si mai putini se gandesc ca vorbele care tocmai i-au iesit din gura pot sa raneasca o persoana, chiar si involuntar.
Suntem grabiti mereu, we are out of time. Vrem sa facem atat de multe, intr-un timp atat de scurt, si ajungem astfel sa neglijam persoanele de langa noi. That the reason we become selfish. Suntem egocentristi, ca sa nu mai zic egoisti. Nu mai stim sa impartim, sa stam sa radem, sa palavragim ore in sir, sa ascultam toate bazaconiile, sa cautam o solutie la ele .. Suntem presati de timp.
Perfectiunea cere mult. In ultimul timp, cu totii tindem spre partea superioara a piramidei lui Maslow – si anume cea a nevoilor elevate. Cu totii vrem slujbe bine platite, cu totii vrem sa depasim o conditie sociala anterioara. Vrem sa fim cineva. Vrem ca opiniile noastre sa fie ascultate si sa conteze; ca deciziile noastre sa influenteze. Suntem avizi de putere intr-un mod inconstient.
Cand mai arunc si eu un ochi pe diferite CV-uri, toti posibilii angajati spun ca au avut oameni in subordine, pe cand nimeni nu va spune ca a fost subordonat. Nu conteaza ca si tu raspunzi cuiva superior; trebuie sa iasa in evidenta faptul ca tu conduci pe cineva, ca ii esti cu o treapta mai sus.
Nu mai stim sa discutam; totul se rezuma azi la messenger sau la telefon. De ce nu mai iese lumea? Personal, contactul pe care am cand vorbesc cu o persoana fata in fata este genial. Pot sa imi dau seama ce simte, de ce se stramba, unde trebuie sa ajung cu discutia, daca e timid, daca a patit ceva … Pe net sunt doar niste cuvinte aruncate aiurea, de oameni care nu au nici in clin, nici in manec cu situatia reala…
Cand vom ajunge sa uitam de noi?
studiez de o vreme comportamentul dependentul de net si am diverse argumente vis-a-vis de afirmatiile tale. voi puncta doar cateva:
1. laudele din cv-uri. statistic s-a observat ca daca te lauzi sansele sunt mai mari sa fii angajat. daca esti si sincer in acele laude e perfect.
2. societatea informationala. socializarea s-a deteriorat din cauza eficientei muncii. preferam sa fim succinti pentru ca timpul in care castigam bani conteaza. conteaza si cel personal dar inca nu stim si nici nu gasim timp sa aflam asta.e o problema complexa, un val prea mare. nu cred ca se va ameliora.
3. nu subestima reactiile anonimului. in umbra anonimatului, fie el partial, cand nu trebuie sa mimezi sau sa gesticulezi, te simti adesea mai confortabil spre a te deschide cu probleme mai delicate decat atunci cand esti fata in fata cu cineva. exista metode si pe net sa studiezi comportamentul interocutorului, in special daca ai mai comunicat cu el.
toate se invata. dar oricum e prea tarziu deja. pentru toti.
Cand vom ajunge sa uitam de noi? curand.
si legat de ‘influenta’ netului, ieri s’a despartit o prietena de iubitu’ ei, (prietena pe care o credeam cat de cat normala…) dupa vre’o 7 luni, pt ceva mesaje de pe hi5…..
1. Intr-o discutie normala de zi cu zi in general iti distribui mai multa atentie asupra interlocutorului tau si asupra modului in care ii expui problema decat asupra ceea ce povesteshti s-au gandeshti;in general ce spui reprezinta o insiruire de evenimente logice sau argumente consolidate si stocate logic care nu necesita prea multa atentie la narare caci de aia sunt logice;acea atentie de care vb se regaseshte in cum reactioneaza, ce crezi tu ca zice el acum in gand ce zice el despre ce spui tu si asha mai departe…deci cred ca primul paragraf e lamurit.
2.In ceea ce priveste piramidei lui Maslow tot timpul oamenii au tins catre varful ei caci asa a si aparut idea acestei piramide.Maslow spune ca omul are la baza stimuli, impulsuri sau obiceiuri instinctive si de asemenea ca omul este motivat de niste nevoi si ca nu poti sadisface un nivel superior ale acestor nevoi fara sa le sadisface pe cele precedente.De asemenea diferente dintre Maslow si un alt geniu in domeniu la momentul respectiv Freud este ca el se ocupa doar de persoanele pe care le considera complet fuctionale, fara probleme psihice asa cum facea Freud.
Deci piramida lui Maslow este o piramida creata “pe multime” si cu ajutorul ei si nu difera in timp decat ca valoare practica a maximului.(nu intru in detalii)
3.In ceneral CV are scopul de a oferi o imagine de ansamblu asupra unui om pe care urmeaza sa il angajezi.Sunt putine momente in care te intereseaza cati oameni au fost “deasupra” celui pe care vrei sa il angajezi, tocmai pt ca de multe ori capacitatile si abilitatile unui om se masoara si in pozitia pe care a ocupat-o si oamenii pe care i-a avut in subordine(evident si ce a facut pe acel post nu numai ca l-a ocupat:) )
4.Stim sa discutam dar in general viteza ne preseaza si atunci din dorinta de a discuta apelam la o metoda de mijloc mess sau telefon.cum nu poti sa discuti in orice zi la orice ora cu prietenul din craiova preferi sa ii dai un mail un telefon sa vb pe mess si asha mai departe. Parte sentimentala a problemei o privesc in general ca pe o capacitate, un mod de a te auto-depasi in fiecare zi.nu e tot timpul mai greu sa iti dai seama ce gandeshte sau ce simte un om atunci cand nu il ai in fata.si daca il ai in fata si daca nu il ai in fata cheia pt a dezlega tot misterul sta in cuvinte.e adevarat ca sunt momente in care conteaza si tonul si mimica dar e fascinant jocul asta.:)
Saru’mana Ayrutzule !
In primul rand baga la blog MODERAREA comentariilor, ca vad ca ai “preteni” care au chef de panarama.
Apoi doi, cred ca pentru comunicarea “face-to-face” iti trebe si o anume doza de curaj frate. In anii vechi, lumea era obligata sa o faca pentru ca lat mod nu exista. Insa azi daca vad ca se poate sa fii superficial, multi se complac in mocirla superficilaitatii. Si io nu cred ca treaba e asa complicata cat o vedeti voi. IUo cred ca e simplu si treaba se rezolva prin taierea NODULUI GORDIAN cu VREAU sau NU VREAU ! Nu cred ca e loc de SE POATE sau NU SE POATE. Si ne intoarcem de unde am plecat. De ce ? Pai pentru a vrea tre’ sa ai VOINTA, iar VOINTA fara CURAJ, nu prea exista. Cam asa vad eu problema !
P.S. Misto textul “surioara” ! Poti sa nu mai iei in seama ultimul comment, de la textu’ anterior !
Daca postul se referea la mine:nu era panarama
.daca e vb de curaj… e destul de grav.. si trece deja intr-un sentiment dominat de probleme psihice;e un pic fortzat curaj, se numeste confort sau mai bine zis asha vad eu lucrurile
Foarte tare postul!
FA-TI ADRESA DE EMAIL LA BECALI . COM
GRATUIT!
WWW . BECALI . COM
De noi am uitat demult. Si mai exact de faptul ca viata se masoara in fericire (cel putin asa cred eu). Si uite ca am ajuns cu totii sa traim dupa aceleasi stereotipuri crezand ca asta o sa ne aduca fericire si in momentul in care aceasta nu vine o data cu masina germana achizitionata in rate sau cu aerul conditionat din sufragerie intram in panica si incercam sa obtinem mai mult. Pe acest drum multi clacheaza si ajung la nebuni sau mai rau in groapa. Solutia, pentru ca trebuie sa existe si o solutie ar fi cred eu ca fiecare sa priveasca sincer inlauntrul sau si sa incerce sa descopere golurile, dar golurile adevarate si nu cele deprins de pe strada. Cam atat am avut de zis.
Nu e usor sa traiesti in ziua de azi sau cum spunea un prieten ,,nu e usor cand este greu”.Probabil ca asa ne este dat sa traim pentru a lupta,fiecare are lupta lui cu… viata,familia,societatea,munca…